11 măsuri din 2015 care aruncă în aer bugetul României pentru anul viitor

Pe lângă noul Cod fiscal adoptat de Parlament și devansarea aplicării unor măsuri care au ca efect diminuarea cu peste 10 miliarde a veniturilor la buget, o serie de măsuri adoptate în cursul anului 2015 au ca efect majorarea cheltuilelilor bugetare cu peste 13 miliarde de lei. Ultimele pe listă pensiile speciale. Actualul Guvern susține că intrarea în vigoare a „bonusurilor pentru bătrânețe” ale aleșilor locali va avea ca efect depășirea deficitului de 3%.

Guvernul Cioloș și-a asumat măsurile adoptate de guvernarea PSD – Victor Ponta, ceea ce a însemnat creșterea cu peste 1% a deficitului pentru anul viitor, de la 1,9% la finalul lui 2015, la 2,8% în 2016.

„Construcția bugetară pentru anul 2016 se bazează pe prognoza indicatorilor macroeconomici și ia în considerare toate actele normative, cu impact asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare, adoptate în ultima perioadă. Deficit bugetar (cash) pe anul 2016 se estimează la 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB și unui deficit structural de 2,73% din PIB”, susținea Guvernul, la prezentarea bugetului, fără a pune la socoteală pensiile speciale adoptate de Parlament în ultimele zile ale anului.

De asemenea, în aceste condiții Cabinetul Cioloș ar trebui să ia o decizie în urrmătoarele zile și în privința salariului minim.

Gândul vă prezintă mai jos11 măsuri care au aruncat practic în aer bugetul României.

1. Majorarea cu 10% a salariilor pentru personalul bugetar – 3 MILIARDE DE LEI

Parlamentul a decis pe 11 noiembrie creșterea cu 10% a salariilor tututor bugetarilor, cu un vot covârșitor în Camera Deputaților, decizională în acest caz: 311 „pentru”, 7 abțineri și doar un vot „împotrivă”. Decizia a fost luată după ce PSD a introdus un amendament în acest sens la Ordonanța Guvernului prin care se măreau cu 25% salariile din sănătate.

Liberalii s-au opus inițial amendamentului PSD, cerând mai întâi date suplimentare de la Ministerul de Finanțe, cu privire la impactul bugetar. Ulterior ei și-au reconsiderat poziția, votând pentru.

2. Majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitățile sanitare – 1,8 MILIARDE DE LEI

Pe 26 august, Guvernul Ponta a aprobat o ordonanța de urgență privind majorarea salariilor din sistemul sanitar cu 25%, măsura fiind aplicată de la 1 octombrie. Executivul și-a motivat decizia ca fiind „în scopul creșterii motivării personalului din sistemul public sanitar și, implicit, a stopării migrației cadrelor medicale către locuri de muncă din străinătate”. Măsura a vizat personalul din unitățile sanitare publice cu și fără paturi, centrele de diagnostic și tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncționale, unitățile specializate de urgență și transport sanitar publice, inclusiv unitățile sanitare aflate în subordinea ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale organizate la nivelul unităților penitenciare, personalul din rețeaua de medicină școlară, asistență medicală comunitară, precum și alte unități sanitare și medico-sociale publice aflate în subordinea Ministerului Sănătății. De asemenea, de aceste majorări salariale beneficiază și personalul din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și a serviciilor de expertiză medicale aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii.

3. Dublarea alocației de stat pentru copii – 1,8 MILIARDE DE LEI

Pe 25 mai 2015, parlamentului i-au lipsit două voturi doar pentru unanimitate la adoptarea legii privind dublarea alocației pentru copii. Camera deputaților, decizională, a aprobat cu cu 322 de voturi „pentru” și 2 abțineri, un amendament al PNL privind majorarea alocației de stat pentru copii de la 42 la 84 de lei.

4. Majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de învățământ – 1,7 MILIARDE DE LEI

Pe 5 noiembrie, în ultima ședință de guvern pe care Victor Ponta a prezidat-o a fost adoptată o ordonanță de urgență prin care au fost majorate cu 15% salariile personalului din sistemul public de învățământ, începând cu 1 decembrie 2015. De această creștere beneficiază 359.810 de cadre didactice, personal didactic auxiliar și personal nedidactic, respectiv: 290.000 de persoane din învățământul preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unitățile finanțate integral de la bugetul de stat, 57.500 de persoane din învățământul universitar și 4.460 de persoane din unitățile finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.

5. Majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din instituțiile publice de subordonare locală 1,3 MILIARDE DE LEI

Creșterea salarială a fost decisă, pe 30 iunie, printr-o ordonanță de urgență care prevedea inițial majorări de salarizare în sistemul universitar și preuniversitar pentru cadrele nedidactice.

6. Actualizare normă de hrană și echipament pentru militari și polițiști – 1 MILIARD DE LEI

Decizia a fost luată tot prin oronanță de urgență pe 30 iunie și a intrat în vigoare la 1 iulie.

7. Majorarea indemnizațiilor veteranilor de război și ale persoanelor persecutate din motive etnice și politice – 0,6 MILIARDE DE LEI

Pe 11 martie, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care se dublează de la 1 iulie 2015 indemnizațiile deținuților politici din închisorile comuniste, persoanelor persecutate politic sau deportate, ajungându-se la 400 lei pentru fiecare an de detenție sau deportare.

8. Majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistență socială – 556 milioane lei, inclusiv a indemnizațiilor persoanelor cu handicap – 240,6 milioane lei

Creșterea a fost decisă tot prin ordonanță de urgență.

9. Pensii speciale aleși locali – 469 MILIOANE DE LEI

În ultima zi a sesiunii parlamentare, mai exact pe 21 decembrie, parlamentarii au decis instituirea pensiilor speciale pentru aleșii locali. Legea a fost contestată în a doua zi de Crăciun la Curtea Constituțională de către Guvern. Potrivit executivului, de prevederile noii legi ar beneficia cel puțin 16.300 de persoane. „Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, și tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca și impactul asupra bugetului de stat”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

10. Pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic și consular, funcționari publici parlamentari – 300 MILIOANE DE LEI

Legea a fost adoptată de parlament la începutul lui aprilie, aleșii respingând o cerere de reeaxaminare a actului normativ, formulată de președinte. Potrivit legii, categoriile mai sus menționate beneficiază de pensii de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care este depusă cererea de pensionare.

11. Pensii speciale parlamentari – peste 100 MILIOANE DE LEI

Proiectul pensiilor speciale, care a fost adoptat pe 15 decembrie de Parlament, prevede că deputații și senatorii vor avea dreptul după încetarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizație lunară pentru activitatea de parlamentar, aceasta urmând să fie în functie de numărul de mandate.

Calculul acestei pensii se va face prin înmulțirea 0,55% din indemnizația brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizația parlamentarilor și se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii, potrivit proiectului de lege.

Actul normativ a fost adoptat fără a fi prevăzut impactul bugetar, însă potrivit estimărilor neoficiale acesta ar fi în jur de 100 de milioane de lei.